Ieri am fost la facultate… se pare ca de acum nu mai sunt student. Am aflat cu stupoare ca Management Brasov, din cadrul Universitatii “Spiru Haret” va fi inchisa, neavand autorizatie. Sper sa-mi recuperez banii pe care i-am platit pana acum. Sper!
Pe viitor cred ca voi pune punct acestui capitol numit “facultate”. Cel putin deocamdata.
Numai bine!
marți, 28 iulie 2009
marți, 21 iulie 2009
Solutii ideale pentru a depasi criza
In cautarea disperata a unor solutii de iesit din criza multi au cazut prada disperarii. Asa ca, am stat eu si m-am gandit (eveniment) care ar fi solutiile optime pentru a depasi aceasta criza economica cu care se confruta intreaga specie umana. Si uite asa mi-au tunat cateva idei. In primul rand omul, oricat de sarac va fi, nu va renunta niciodata la mancare,bautura, sex, si vicii. Mancare este pe primul loc in topul acestor nevoi. Logic: nu mananci, nu traiesti. Dupa o mancare buna merge si o bere rece pe terasa, ca deh! altfel nu ai simti ca traiesti. In ceea ce priveste sexul, nu are cum sa lipseasca. Face parte din firea noastra, si se afla la baza piramidei nevoilor a lui Maslow. Si sa nu uitam si de vicii, la care omul nu ar renunta nici pe patul de moarte.
Aceste patru nevoi pot determina afaceri de succes pe timp de criza. Prin urmare, nu ramane decat sa sapam o groapa pentru a da de niste bani, pe care sa-i investim in magazine alimentare, baruri, bordeluri sau tutungerii. Nimic mai simplu! Spor la treaba!
Numai bine!
luni, 20 iulie 2009
De azi ma schimb...
Stimati cititori, tin sa va anunt ca de azi inainte ma schimb. Incep sa schimb treptat totul la mine: atitudine, comportament, conceptii. De ce? Pentru ca asa vreau, pentru ca asa consider ca se va imbunatati considerabil viata mea.
Probabil va intrebati in ce sens voi face aceasta schimbare...Nu!, nu va fi o schimbare in bine. De azi inainte voi fi cat se poate de egoist, nemernic, sarlatan. Nu voi mai ceda locul unei persoane mai in varsta in mijloacele de transport, si nu voi mai fi niciodata corect fata de sefi sau fata de vanzatoarea de la magazin care de multe ori imi da restul gresit in defavoarea ei.
Voi incerca din rasputeri sa trag sa-mi fie mie bine. Ce-mi pasa de altii?
Faptul care a condus sa iau aceasta hotarare este mizeria in care traim si felul in care suntem apreciati. Atat timp cat esti bun, respectos si la locul tau, esti calcat in picioare de imbecili, parveniti care au bani (dobanditi din tot felul de ilegalitati) si care, pentru simplul fapt ca sunt niste nemernici, sunt apreciati. De azi voi fi apreciat!
Numai bine!
Probabil va intrebati in ce sens voi face aceasta schimbare...Nu!, nu va fi o schimbare in bine. De azi inainte voi fi cat se poate de egoist, nemernic, sarlatan. Nu voi mai ceda locul unei persoane mai in varsta in mijloacele de transport, si nu voi mai fi niciodata corect fata de sefi sau fata de vanzatoarea de la magazin care de multe ori imi da restul gresit in defavoarea ei.
Voi incerca din rasputeri sa trag sa-mi fie mie bine. Ce-mi pasa de altii?
Faptul care a condus sa iau aceasta hotarare este mizeria in care traim si felul in care suntem apreciati. Atat timp cat esti bun, respectos si la locul tau, esti calcat in picioare de imbecili, parveniti care au bani (dobanditi din tot felul de ilegalitati) si care, pentru simplul fapt ca sunt niste nemernici, sunt apreciati. De azi voi fi apreciat!
Numai bine!
luni, 6 iulie 2009
Despre noi...
Incep a scrie un poem despre noi
incerc cocktail-ul unei vieti in doi
si beau nectarul dulce al zeilor
sub umbra desenata de patima teilor
Un strigat si-o soapta suntem amandoi
tu esti un vis ratacit printre nori
eu norul in care tu te-ai pierdut
sunt lume visului tau disparut
Si vad in ochii tai iubirea curata
tu vezi in ochii mei dorinta purtata
de-a firii placere nestinsa trupeasca
de-a dorului meu - reala fantasma
Si lacrima ta , ce-ti uda obrazul
si patima mea ce-mi inmoaie curajul
ne poarta-ntr-un tren cu roze albastre
ce poarta-n departari dorinte si soapte
In week-end am fost la tara…
Dupa o saptamana de trezit de dimineata venise si timpul sa ma relaxez 2 zile. Zis si facut. Imi facui frumos bagajul si plecai la tara.
Localitatea se afla undeva la 50 km de oras, strabatuta de DJ 259, drum ce face legatura intre Galati si Tecuci.
Drumul, pentru ca aici vroiam sa ajung, este un adevarat circuit offroad pe care greu patrunzi chiar si cu masinile dedicate unui astfel de traseu. Pentru a te incumeta la drum ai nevoie de mult curaj, cauciucuri bune, suspensii bune, bucse noi, doua rezerve si bani sa le schimbi pe toate acestea atunci cand ajungi la destinatie.
Desi exista un proiect de renovare a acestui traseu de mai bine de 4 ani, s-a reusit asfaltarea unei parti minuscule (vre-o 10 km) abia in primavara aceasta. Probabil peste inca vre-o patru ani vom asista la o noua minune: asfalatarea unei alte portiuni tot de vreo 10 km.
Asta e Romania in care traim si pe care reusim sa o mentinem de cca 20 de ani. Poate candva, ne va veni si noua mintea la cap, si vom intelege ca e timpul pentru o schimbare, e timpul sa ne civilizam.
POATE!
Numai bine!
Localitatea se afla undeva la 50 km de oras, strabatuta de DJ 259, drum ce face legatura intre Galati si Tecuci.
Drumul, pentru ca aici vroiam sa ajung, este un adevarat circuit offroad pe care greu patrunzi chiar si cu masinile dedicate unui astfel de traseu. Pentru a te incumeta la drum ai nevoie de mult curaj, cauciucuri bune, suspensii bune, bucse noi, doua rezerve si bani sa le schimbi pe toate acestea atunci cand ajungi la destinatie.
Desi exista un proiect de renovare a acestui traseu de mai bine de 4 ani, s-a reusit asfaltarea unei parti minuscule (vre-o 10 km) abia in primavara aceasta. Probabil peste inca vre-o patru ani vom asista la o noua minune: asfalatarea unei alte portiuni tot de vreo 10 km.
Asta e Romania in care traim si pe care reusim sa o mentinem de cca 20 de ani. Poate candva, ne va veni si noua mintea la cap, si vom intelege ca e timpul pentru o schimbare, e timpul sa ne civilizam.
POATE!
Numai bine!
vineri, 3 iulie 2009
E criza...
Dupa cum va spuneam intr-un post anterior, in cadrul societatii in care lucrez se vor face restructurari, in urma carora o parte dintre angajati isi vor pierde locul de munca, printre care si eu.
De cand am aflat acest lucru ma aflu in cautarea unui nou job. Am trimis cateva CV-uri in urma carora am fost contactat si programat pentru interviuri, un decurs firesc al lucrurilor.
Dar pentru ca traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul, in cadrul interviurilor am fost surprins de o serie de intrebari care de care mai ciudate, de genul: “Cati prieteni ai?”, “Cu ce-ti ocupi timpul liber?”(o intrebare fireasca la prima vedere insa intervievatorul incerca sa afle ce fac eu in viata privata, lucru care mi se pare lipsit de bun simt ) sau alta si mai tare: “Iti plac femeile?” Chiar nu mai inteleg nimic. S-au tampit cu totii, sau criza i-a
determinat sa recurga la alte criterii de selectie? Ce rol aveau aceste intrebari cand eu aplicam pentru un post de operator PC, sau contabil, etc? Mai zic si eu ca aveau relevanta daca aveam de gand sa aplic pentru un post de actor de filme porno, dar asa…
Prin urmare, ma aflu inca in cautarea unui nou loc de munca.
Numai bine!
joi, 2 iulie 2009
Caldura si transpiratia
Salute!
Am lipsit un pic de pe blog deoarece mi-am parasit din nou postul pentru a da ajutor la intocmirea dosarului de contabilitate,iar timpul meu s-a mai diminuat (birourile fiind undeva in afara orasului)
Si ca tot veni vorba de asta o sa va relatez cateva intamplari care sunt in ton cu sezonul estival.
Birourile firmei in care lucrez sunt in interiorul halei de productie un lucru care e din ce in ce mai obisnuit, pentru ca superiorii sa fie cat mai aproape de angajati. Lucru bun, zic eu.
Dar ce te faci cand un angajat iti intra in birou si pute a transpiratie de te trasneste in cap ? !ti mai vine a sta langa el si a-l ajuta in solutionarea problemelor lui ? Mai poti fi amabil cu acea persoana, cand singurul lucru la care te gandesti este sa nu vomiti ?
Asta s-a intamplat astazi cand un angajat, care de regula se purta destul de ingrijit, tot isi face drum in birou punand tot felul de intrebari (marea majoritate stupide). Nu-i bai, ca de regula i se raspundea cu amabilitate, dar astazi...(va las pe voi sa interpretati). La un moment dat, una dintre colegele mele statea cu mana la nas in timp ce vorbea cu el pana cand nu a mai suportat parfumul de organe genitale nespalate si a iesit din birou lasandu-l pe stimabilul angajat sa vorbeasca de unul singur.
Individul in cauza probabil are si o motivatie : de cateva zile este oprita apa calda in tot orasul pentru lucrari de renovare. Dar, oare parintii nostri, bunicii nostri tot cu apa calda curenta au trait ? Oare se scurge prea mult timp, si asa pretios, din viata noastra pentru a incalzi apa la aragaz ?
Pe data viitoare, si nu uitati sa va spalati ! (indemn pentru cei care se simt cu musca pe caciula)
Numai bine !
Am lipsit un pic de pe blog deoarece mi-am parasit din nou postul pentru a da ajutor la intocmirea dosarului de contabilitate,iar timpul meu s-a mai diminuat (birourile fiind undeva in afara orasului)
Si ca tot veni vorba de asta o sa va relatez cateva intamplari care sunt in ton cu sezonul estival.
Birourile firmei in care lucrez sunt in interiorul halei de productie un lucru care e din ce in ce mai obisnuit, pentru ca superiorii sa fie cat mai aproape de angajati. Lucru bun, zic eu.
Dar ce te faci cand un angajat iti intra in birou si pute a transpiratie de te trasneste in cap ? !ti mai vine a sta langa el si a-l ajuta in solutionarea problemelor lui ? Mai poti fi amabil cu acea persoana, cand singurul lucru la care te gandesti este sa nu vomiti ?
Asta s-a intamplat astazi cand un angajat, care de regula se purta destul de ingrijit, tot isi face drum in birou punand tot felul de intrebari (marea majoritate stupide). Nu-i bai, ca de regula i se raspundea cu amabilitate, dar astazi...(va las pe voi sa interpretati). La un moment dat, una dintre colegele mele statea cu mana la nas in timp ce vorbea cu el pana cand nu a mai suportat parfumul de organe genitale nespalate si a iesit din birou lasandu-l pe stimabilul angajat sa vorbeasca de unul singur.
Individul in cauza probabil are si o motivatie : de cateva zile este oprita apa calda in tot orasul pentru lucrari de renovare. Dar, oare parintii nostri, bunicii nostri tot cu apa calda curenta au trait ? Oare se scurge prea mult timp, si asa pretios, din viata noastra pentru a incalzi apa la aragaz ?
Pe data viitoare, si nu uitati sa va spalati ! (indemn pentru cei care se simt cu musca pe caciula)
Numai bine !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
